Va mai amintiti de macrameurile bunicii?
Ei da, mi-am amintit recent de celebrele macrameuri ale bunicii, ce faceau deliciul matelor
Recent am citit un articol printr-un portal frantuzesc dedicat decoratiunilor interioare si am ramas cu ochii cat cepele cand pe prima pagina, noi cititorii eram intrebati daca cunoastem macrameul. Ei da, ce amintiri frumoase! Bineinteles ca-l cunoastem, ne-a luminat copilaria si ne-a macinat nervii, caci e greu sa stergi praful cu milioane de macrameuri ce acoperea si cel mai mic obiect de mobilier.
Oricum, lasand amintirile despre macrameuri la o parte, datele prezentate pe respectivul portal chiar sunt interesante. De acolo am aflat ca pentru prima data in sitorie, macrameul a fost prezentat la curtea lui Mary d’Agleterre, la sfarsitul secoului al VII-lea si ca iti are originea in simplele impletiri de plase pescaresti ori a altor obiecte utile indeletnicirilor din acele vremuri.
In anii 70, macrameul a luat amploare mai peste tot, si la noi in Romania a fost adoptat cu succes de gospodine. Apoi a fost uitat, s-a renuntat aproape complet la acele obiecte decorative. Se mai pastreaza insa pe la tara, ici si colo, in diverse zone.
In comert mai apare cu titlu de artizanat, prin diverse magazine de gen, in special gasim obiecte adaptate vremurilor noastre, gen semn de carte.
In fine, gasiti mai multe informatii interesante despre macrame pe portalul petit-poids.fr.
In timp, macrameul a fost prezent fugar in diverse colectii de moda (spre exemplu, anul trecut a fost o tendinta insemnata in acest domeniu), in diverse colectii Home Deco, etc.
Bine, acum macrameuri se executa si din fier forjat si din alte materiale nespecifice, ca sa le spun asa. Spre exemplu, exista macrameuri ce impodobesc diferite obiecte de mobilier, realizate din fierforjat, pentru decoratiunile teraselor, holurilor ori ale altor incaperi mai putin uzitate.
Obiectele crosetate din bumbac, din satin ori matase sunt de asemenea numite macrameuri daca tehnica se pastreaza, iar acestea pot da un aer placut unei incaperi, amintind de vremuri vechi, de demult.
Macrameurile sunt practice, insa ingreuneaza curatenia. Pe de alta parte, textura lor permite aerisirea si pun in evidenta fundalul, astfel ca, nu ‘deranjeaza’ spatiul.
Eu recunosc ca sunt fascinata de macrameurile fine, dar nu le-as arbora prin casa, dintr-o mentalitate fragila, dar si dintr-o comoditate innascuta de care nu am de gand sa scap la batranete.
